Language of Slavery trade advertising in the Romanian Principalities
Le langage de la publicité pour le commerce avec des esclaves, dans les Principautés Roumains
Limbajul publicităţii pentru comerţul cu robi, în Ţările Române
Marian Petcu
University of Bucharest
Abstract
It has been written and discussed about the Gypsies plenty of times after 1989, but several issues have been left untouched by the researchers. For instance, the slave trade or, to be more speficic, the advertising used for this trading type, the transaction’s arrangements, the prices, the employment areas where Gypsies could be found etc. I sought to clarify in this study how does this type of trade show itself in our press during 1837-1850.
The Gypsies were documentary certified on the actual territory of Romania at 1385, being the subject thorough the legal settlements established once with the Organic Statuses (1831), the documents that foresaw the disposal of nomadism, the allocation of land parcels per family and so on. In fact, the authorities’ purpose was their division and uptake. After 1830, the Gypsies topics were intensified – see Ion Câmpineanu’s attempt to free the inherited slaves, then several acts of gradually freedom brought to the various categories of slaves. In Moldavia, for example, during January- February of 1844, royal servants or the ones from monasteries were freed. On the eve of the 1848 Revolution, the servants of the monastic establishments from Wallachia were also released. However, this state of freedom caused by the change of the 1848 political system does not last long enough, especially after the revolution’s suppress and the restitution of the old regulations. This is how in October 1856 slavery is abolished by law in Moldavia, every slave owner being indemnified by the State, for four to eight ducats per slave. In Wallachia slavery is abolished on the day of February 20th 1856, the indemnifications meaning 10 ducats per slave. Please note that not the slaves were indemnified, but their owners! Moreover, once with the free citizens statuses, the Gypsies were obliged to pay taxes.
The question is: who would have been dealing this type of trade? The slave owners – the Church, the landowners, the State behind its institutions, and the press offices of newspapers which often had the role of intermediaries. Possessing Gypsies meant possessing power.
Résumé
On a beaucoup écrit et parlé, après 1989, à propos des roms, mais beaucoup d’aspects sont restés non abordés par les chercheurs. Par exemple, le commerce avec des esclaves, ou surtout la publicité pour ce type de commerce, les modalités de transaction, les prix, les zones professionnelles où les roms esclaves etc. J’ai essayé à clarifier, dans cette étude, comment ce type de commerce apparait dans notre presse, entre 1837-1850. Les gitans sont attestés dans les documents, dans le territoire actuel de la Roumanie, en 1385, faisant l’objet de certains règlements juridiques rigoureux dès les Règlements organiques (1831), documents qui prévoyaient l’élimination du nomadisme, l’attribution des lots de terre à chaque famille etc. Pratiquement, le désir des autorités était leur division et assimilation. Après 1830 les discussions à propos les gitans s’intensifient – voir le geste de Ion Câmpineanu de libérer les esclaves hérités des parents, puis les lois qui donnent graduellement de la liberté à des diverses catégories d’esclaves. En Moldavie, par exemple, en janvier – février 1844 sont libérés les esclaves des monastères et ceux des seigneurs. La veille de la révolution de 1848, les esclaves des monastères de Muntenia sont aussi libérés. Mais l’état de liberté généré par le changement de régime politique de 1848 n’est pas de longue durée, surtout après la répression de la révolution et la reprise des anciens règlements.
C’est ainsi qu’en octobre 1856 on dissout par la loi l’esclavage en Moldavie, chaque propriétaire d’esclaves étant indemnisé par l’Etat avec des sommes entre quatre et huit argents pour chaque esclave. En Muntenia, l’esclavage est dissout le 20 février 1856, les indemnités étant de dix argents pour chaque esclave. A retenir : les propriétaires étaient indemnisés, pas les esclaves ! En plus, dans leur nouvelle qualité de citoyens libres, les gitans étaient obligés à payer des impôts.
Qui s’occupait de ce genre de commerce ? Les propriétaires d’esclaves – l’Eglise, les nobles, l’Etat par ses institutions, des rédactions de journaux ayant fréquemment le rôle d’intermédiaires. Posséder des gitans était une marque du pouvoir.
Rezumat
Despre romi s-a scris şi s-a vorbit mult după 1989, însă au rămas multe aspecte nefrecventate de cercetători. Bunăoară, comerţul cu robi, mai precis publicitatea pentru acest tip de negustorie, modalităţile de tranzacţionare, preţurile, zonele ocupaţionale în care sunt întâlniţi romii robi etc. Am căutat să clarific, în studiul de faţă, cum apare acest tip de comerţ în presa noastră, în perioada 1837-1850. Ţiganii sunt atestaţi documentar, în actualul teritoriu al României la 1385, ei făcând obiectul unor reglementări juridice riguroase odată cu Regulamentele organice (1831), documente ce prevedeau lichidarea nomadismului, atribuirea unor loturi de pământ fiecărei familii ş.a.m.d. De fapt, dorinţa autorităţilor era divizarea şi asimilarea lor. După 1830 se intensifică discuţiile despre ţigani – a se vedea gestul lui Ion Câmpineanu de a-i elibera pe robii moşteniţi de la părinţi, apoi legiuirile care pun treptat în libertate diverse categorii de robi. În Moldova, bunăoară, în perioada ianuarie-februarie 1844 sunt eliberaţi robii mănăstirilor şi cei domneşti. În ajunul revoluţiei de la 1848, robii aşezămintelor mănăstireşti din Muntenia sunt, de asemenea, eliberaţi. Dar starea de libertate generată de schimbarea regimului politic din 1848 nu este de durată, mai ales după reprimarea revoluţiei şi reinstituirea vechilor reglementări.
Aşa se face că în octombrie 1856 se desfiinţează prin lege scalvia în Moldova, fiecare proprietar de robi fiind despăgubit de stat, cu sume cuprinse între patru şi opt galbeni pentru fiecare rob. În Muntenia, sclavia este abolită la 20 februarie 1856, despăgubirile fiind de 10 galbeni, pentru fiecare rob. De reţinut, nu robii erau despăgubiţi, ci proprietarii lor! Ba mai mult, în noua calitate de cetăţeni liberi, ţiganii se vor vedea nevoiţi să plătească impozite.
Cine s-a ocupa cu acest tip de negoţ? Proprietarii de robi – Biserica, boierii, statul prin instituţiile sale, redacţiile de gazete având deseori un rol de intermediari. A poseda ţigani era o marcă a puterii.
Key words : language, advertising, slaves, Gypsies
Mots – clé : langage, publicité, esclaves, gitans
Cuvinte cheie : limbaj, publicitate, robi, ţigani