Metamorphosis and its interplays in two texts of the Florentine Cinquecento :
Machiavelli’s Golden Ass and Gelli’sCirce
Jeux de la métamorphose dans deux textes du Cinquecento florentin :
L’Âne d’or de Machiavel et La Circé de Gelli
Jocuri ale metaforei în două texte de Cinquecento florentin :
L’Âne d’or de Machiavel şi La Circé de Gelli
Brigitte URBANI,
Aix-Marseille Université, CAER (EA 854),
29 avenue Robert Schuman, 13621-Aix-en-Provence,
E-mail : brigitte.urbani@univ-amu.fr
Abstract
Machiavelli’s unfinished poem, “The Golden Ass”, undertaken about 1517, was published in 1549, the same year as Giovan Battista Gelli’s “Circe”. Drawing its inspiration from Apuleius’ celebrated “Golden Ass” and Dante’s “Divine Comedy”, this text, by which Machiavelli intends to stand as the judge of his time, ends with the rewriting of one of Plutarch’s famous “moral works” devoted to the superiority of animal condition. Gelli takes up the latter notion illustrating it through a fully distinct work, in the form of a series of dialogues uttered on the island of Circe: Ulysses proposes to the animals to give them back their original human form but they obstinately refuse his offer. Machiavelli’s poem was indeed a vengeful political fable – Gelli’s “Circe”, as far as it is concerned, appears to be as a philosophical and humanistic lesson addressed by the author to his contemporaries.
Résumé
Le poème inachevé de Machiavel, « L’Âne d’or », entrepris vers 1517, fut publié en 1549, la même année que « La Circé » de GiovanBattistaGelli. Inspiré du célèbre « Âne d’or » d’Apulée et de la « Divine Comédie » de Dante, ce texte, par lequel Machiavel entend se faire justicier de son époque, se termine sur la réécriture d’une célèbre « œuvre morale » de Plutarque qui est un éloge de la supériorité de la condition animale. Gelli reprend cette dernière idée et lui consacre une œuvre à part entière, sous la forme d’une série de dialogues advenus sur l’île de Circé où les animaux à qui Ulysse propose de rendre leur forme humaine, refusent l’offre énergiquement. Tandis que le poème de Machiavel était une fable politique vengeresse, « La Circé » de Gelli apparaît comme une leçon de philosophie et d’humanisme adressée par l’auteur à ses contemporains.
Rezumat
Poemul neterminat al lui Machiavelli, Măgarul de aur, proiectat spre 1517, a fost publicat în 1549, în acelaşi an cu La Circe de Giovan Battista Gelli. Inspirat din opera cu acelaşi titlu datorată lui Apuleius şi din Divina Comedie a lui Dante, acest text prin care Machiavelli se vrea un justiţiar al epocii sale, se încheie prin rescrierea unei celebre opere morale a lui Plurah care aduce un elogiu superiorităţii condiţiei animale. Gelli reia această idee şi îi consacră o operă în întregime, sub forma unei serii de dialoguri rostite pe insula lui Circe, unde animalele refuză în mod hotărât propunerea lui Ulise de a le reda forma lor umană. La Circe, de Gelli, pare să fie o lecţie de filozofie şi de umanism adresat de către autor contemporanilor săi.
Key-words : Machiavelli, Gelli (Giovan Battista), metamorphosis, Italian Renaissance, rewriting.
Mots clefs : Machiavel, Gelli (GiovanBattista), métamorphose, Renaissance italienne, réécriture.
Cuvinte cheie : Machiavelli, Gelli (Giovan Batista), metamorfoză, Renaştere italiană, rescriere.