Proposed modelling, transformed modelling: two successive syntaxes for French’s unstressed personal pronouns
Modelage proposé, modelage transformé: deux syntaxes successives pour les pronoms atones du français
Modelare propusă, modelare transformată: două sintaxe succesive pentru pronumele personale atone în limba franceză
Pierre BLANCHAUD
Sprachenzentrum der Philosophischen Fakultät
der RWTH Aachen
Eilfschornsteinstrasse 15, D-52056 Aachen
E-Mail: blanchaud@sz.rwth-aachen.de
Abstract
Two palpable changes took place in the syntax of French’s unstressed personal pronouns between the thirteenth and the seventeenth century. 1) The first and the second person of the indirect object case, which in old French were placed after the direct object, increasingly occupied antepositions. 2) The direct object case, which up to that point had remained implicit before the third person of the indirect object case, gradually became explicit. The present article argues that these changes constituted a new way of expressing semiologically the opposition between the interlocution’s persons (the first and the second) and the universal person (the third). Furthermore, this explanation is confirmed by the alternation of stressed and unstressed pronouns after verbs in the imperative mood in modern French.
Résumé
Entre le 13ème et le 17ème siècle, deux changements sensibles se sont produits dans la syntaxe des pronoms personnels atones du français. 1) Les 1ère et 2ème personnes de régime indirect, qui en ancien français étaient postposées au pronom de régime direct, lui ont été de plus en plus antéposées. 2) Le pronom de régime direct, qui était resté jusque-là implicite devant la troisième personne de régime indirect, est peu à peu devenu explicite. La présente étude avance l’hypothèse que ces changements constituent une nouvelle manière d’exprimer sémiologiquement l’opposition entre les personnes interlocutive (la première et la deuxième) et la personne d’univers (la troisième). Cette explication est d’ailleurs confirmée par l’alternance pronoms toniques//pronoms atones après les verbes à l’impératif en français moderne.
Rezumat
În secolele XIII şi XIV în sintaxa pronumelor personale atone ale francezei s-au produs două schimbări sensibile.
1) Prima şi a doua persoană cu regim indirect, care în franceza veche erau postpuse pronumelui cu regim direct au fost, din ce în ce mai frecvent, antepuse.
2) Pronumele cu regim direct, care rămăsese până atunci implicit înaintea persoanei a treia cu regim indirect, a devenit, încetul cu încetul, explicit. Studiul nostru avansează ipoteza că aceste schimbări constituie o nouă manieră de a exprima semiologic opoziţia între persoane interlocutive (prima şi a doua persoană) şi «persoana universului » (persoana a treia). Această explicaţie este de altfel confirmată de alternanţa pronume accentuate/pronume neaccentuate după verbele la imperativ în franceza modernă.
Keywords: syntax of personal pronouns, persons of interlocution, universal person, glossogeny, homoplasty.
Mots-clés : syntaxe des pronoms personnels, personnes interlocutives, personne d’univers, glossogénie, homoplastie.
Cuvinte cheie : sintaxa pronumelor personale, persoane interlocutive, «persoana universului », « glosogenie », « homoplastie »