Sensul istoriei în opera Gabrielei Adameșteanu
Revizitarea imprevizibilă a trecutului
Din toate scrierile Gabrielei Adameșteanu — fie că vorbim despre romane, fie că vorbim despre nuvele — reiese o viziune modernă asupra unei lumi particulare, o viziune originală și cuprinzătoare, formată din atâtea edificii câte corpuri de operă există. În interiorul ei, cadrele realităţii se modifică în funcţie de un sens profund al istoriei și al vieţii surprinse într-o desfășurare atipică, unde fiecare scenă e provizorie în raport nu doar cu cea care urmează, ci și cu cele care deja s-au consumat. Nu e niciun paradox aici. Lumea operei Gabrielei Adameșteanu este cea în care trecutul e mai surprinzător decât viitorul, pentru că nu se știe niciodată cum va fi recitit acel trecut. Feţele realului sunt atât de mobile după cum la fel de flexibilă și de schimbătoare e perspectiva celui care își revizitează întruna trecutul pentru a afla în el misterul unui prezent fără desfășurare.
Key words: modern realism, the sense of history, the faces of the real, the poetics of novel, the post-war novel