The deflexivity, from Latin to Romance languages: a useful concept for the didactics ofdiachrony; examples in French and Italian
La déflexivité, du latin aux langues romanes : un concept utile pour une didactique de la diachronie ; exemples en français et en italien
Deflexivitate, din latină în limbile romanice: un concept util pentru diacronia didactică; exemple în franceză şi italiană
Louis BEGIONI
CAER EA 854, Aix-Marseille Université
E-mail: louis.begioni@gmail.com
Abstract
The concept of deflexivity created by Gustave Guillaume belongs to the evolution of languages. It let us understand in a systemic way not only the different phenomena but also the equilibrium relationships among the various subsystems. This paper proposes a reflection on the contrastive deflexivityinthe nominal system and the verbal system from Latin to French and Italian. It focuses on the definite article, verbal person, their relationship to the sphere of belonging and suffixal derivation. By stressing attention on the mechanisms of redistribution (especially anteposition) morphology of Latin, it wants to provide some suggestions for teaching the diachrony of the Romance languages.
Résumé
Le concept de déflexivité créé par Gustave Guillaume s’inscrit dans le cadre de l’évolution des langues. Il permet d’appréhender de manière systémique les différents phénomènes et de comprendre les relations d’équilibre existant entre les différents sous-systèmes. Cet article propose une réflexion contrastive sur la déflexivité dans le cadre du système nominal et du système verbal du latin au français et à l’italien. Celle-ci porte principalement sur l’article défini, la personne verbale, leurs rapports à la sphère d’appartenance et la dérivation suffixale. En focalisant l’attention sur les mécanismes de redistribution (en particulier l’antéposition) de la morphologie d’origine, elle se propose de donner quelques pistes pour une didactique de la diachronie des langues romanes.
Rezumat
Conceptul de deflexivitate creat de Gustave Guillaume se înscrie în cadrul cercetării evoluţiei limbilor. El ne permite să înţelegem într-o manieră sistematică diferitele fenomene, precum şi relaţiile de echilibru între diferitele subsisteme. Această lucrare propune o reflecţie contrastivă asupra deflexivităţii în cadrul sistemului nominal şi al sistemului verbal, din latină în franceză şi italiană. Privilegiem în cercetarea noastră articolul hotărât, persoana verbală, relaţia lor la sfera de apartenenţă, dar şi derivarea sufixală. Prin concentrarea atenţiei asupra mecanismelor de redistribuire (în special: antepoziţia) proprii morfologiei de origine, cercetarea noastră caută să ofere unele idei pentru didactica în diacronie a limbilor romanice.
Key-words: general linguistics, typological linguistics, linguistics of Romance languages, historic linguistics, diachrony, comparative linguistics, psychomecanics of language, didactics of languages.
Mots-clés: linguistique générale, linguistique typologique, linguistique romane, linguistique historique, diachronie, linguistique comparée, psychomécanique du langage, didactique des langues.
Cuvintecheie: lingvistică generală, tipologie linguistică, lingvistica limbilor romanice, lingvistică istorică, diacronie, lingvistică comparată, psihomecanica limbajului, didactica limbilor.