A false Treaty on Aesthetics
Un fals tratat de estetică
Speranţa Sofia Milancovici
Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad
Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative
e-mail: m_speranta@yahoo.com
Abstract
The questions that Benjamin Fondane ask himself about the avant-garde phenomenon are expressed under their most complex form in the ample essay, Faux traité d’esthétique, with a subtitle Essai sur la crise de la réalité, published by the prestigious Danoël et Steele publishing house and dedicated, mostly, to aspects regarding the surrealism.
An event which marked a turning point in the in the intellectual biography of Benjamin Fondane: we’re referring to his meeting with Lev Şestov, the existentialist philosopher whose disciple he will remain for the rest of his life.
What came out of the spiritual Şestov – Fondane meeting, in a literary and philosophical field, was the transformation of a poet into a philosopher who engaged in ample disputes with important names from the philosophy of the thirties, taking upon himself a difficult task, that of arguing against certain points of ample philosophical systems, built by Husserl, Heidegger or Freud.
In the contact’s conjuncture with the way of thinking of the Russian philosopher, Fondane conceived the application of these concepts in the case of poetry as well, creating an “existential poetics”, a sort of anti – aesthetics in the tradition of the şestovian anti – philosophy.
Fondane’s philosopher statute requires a special kind of discussion, given the fact that, although his aesthetics is, in the French period of his creation, dominated by philosophy, he does not create a philosophical system, the essence of his thought being of a poetical nature, “naturally lyrical”
Rezumat
În ceea ce priveşte atitudinea şi întrebările pe care Fondane nu încetează a şi le adresa despre fenomenul avangardist, acestea îşi găsesc forma cea mai complexă în eseul de mare amploare, Faux traité d’esthétique, subintitulat Essai sur la crise de la réalité, apărut la prestigioasa editură Danoël et Steele şi dedicat, cu precădere, aspectelor legate de suprarealism.
Critica sa la adresa acestei mişcări se intensifică şi trebuie pusă în relaţie cu un eveniment care a marcat o cotitură în biografia intelectuală a lui Benjamin Fondane: este vorba despre întâlnirea cu Lev Şestov, filosoful existenţialist al cărui discipol va rămâne toată viaţa.
Ceea ce a rezultat, în plan filosofico-literar, din întâlnirea spirituală Şestov – Fondane este transformarea unui poet într-un filosof, care va intra în polemică aprigă cu nume de rezonanţă ale filosofiei anilor ’30, asumându-şi o sarcină deloc uşoară, aceea de a combate, în anumite puncte, sisteme filosofice ample, construite de Husserl, Heidegger sau Freud.
În conjunctura contactului cu gândirea filosofului rus, Fondane a conceput aplicarea acestor concepte şi în cazul poeziei, construind o „poetică existenţială”, un fel de anti-estetică în tradiţia anti-filosofiei şestoviene.
Statutul de „filosof” al lui Fondane necesită o discuţie specială, dat fiind faptul că, deşi eseistica sa este, în perioada franceză a creaţiei sale, dominată de filosofie, el nu creează un sistem filosofic, esenţa gândirii sale fiind poetică, „lirică în mod natural”
Key words: surrealism, avant-garde, existentialism, philosophical system
Cuvinte-cheie: suprarealism, avangardă, existenţialism, sistem filosofic