Rus, Maria Laura, Ion Creangă: abordare semantică a artei narative,
Editura Universităţii „Petru Maior”, Tg.-Mureş, 2011, 257 pag.
Bogdan RAŢIU
Universitatea „Petru Maior”, Tg.-Mureş
Email: bogdanp_ratiu@yahoo.com
Într-o perioadă tot mai cuprinsă de studii literare cu subiecte cât mai noi, sperându-se câştigarea unei cât mai mari originalităţi, se mai găsesc cercetători care să aibă curajul unor relecturi a operei autorilor clasici. În 2011, a văzut lumina tiparului, cu o perspectivă exegetică intereseantă, volumul criticului Ion Pecie, Phallussiada sau epopeea iconoclastă a lui Ion Creangă, iar, în acelaşi an, cartea doamnei Maria Laura Rus de la Universitatea „Petru Maior” din Tg.-Mureş, care ne propune o cercetare transdisciplinară a operei lui Ion Creangă, abordând în special nivelul semiotic, naratologic şi semantic al textului, pe baza criticii literare vehiculate până în prezent.
Lucrarea de faţă este la origine o teză de doctorat susţinută în 2010, coordonator fiind prof. univ. dr. Cornel Moraru, şi are o structură clasică şi consistentă cu o perspectivă exegetică ce sistematizează nuclee ideatice şi semantice: (I) Preliminariile cercetării, (II) Arta narativă în opera lui Ion Creangă şi (III) Abordarea semantică a artei narative la Ion Creangă. O astfel de problematică ne face să credem că instrumentul de scris favorit al autoarei este, fără doar şi poate, creionul, precum, şi în cazul lui Ion Creangă; este o cercetare întreprinsă din text, prin capacitatea filologului autentic de a descifra elemente de recurenţă, forme dominante, de a extrage cuvintele
cele mai expresive şi elocvente, fragmentele sugestive din operă şi valorile morfologice cât mai nuanţate şi totodată cu aura originalităţii auctoriale.