Eminescu’s Journalism in the Horizon of Interpretation
Le journaliste Mihai Eminescu à l’horizon de la perception
Publicistica eminesciană în orizontul receptării
Mihaela MOCANU
Departamentul de Cercetare Interdisciplinară în Domeniul Socio-Uman,
Universitatea «Al. I Cuza» Iasi,
Strada Lascăr Catargi nr. 54, 700107, Iaşi
E-mail: mocanu.mihaela@uaic.ro
Abstract
The exegesis of Eminescu’s journalism has revealed over time spans and limits that are still awaiting solutions from the interpreters. To excerpt fragments of text articles and corroborate them with various scraps of manuscripts led to warp the image of the journalist Eminescu by attaching pejorative labels that have been perpetuated over time, preventing the development of authentic relationship with the journalism work of Eminescu. The success of analytical approach depends largely on our point of view related to texts and awareness of distances between the horizon of Eminescu’s journalism work when produced and the horizon of interpreting Eminescu, the gap between the journalist’s questions and questions of the interpreter. The world of meanings of Eminescu’s work is emerging with the forwardings operated through reading, and the text continues to offer generous plot items for refined, subtle analysis, designed to highlight the protean nature of Eminescu’s genius.
Résumé
L’exégèse des articles de Mihai Eminescu a relevé au cours du temps des ouvertures et des limites qui attendent encore des solutions de la part des interprètes. La sélection de fragments du texte des articles et leur corroboration avec diverses notes des manuscrits a conduit à une perversion de l’image du journaliste Eminescu, par l’annexion de diverses étiquettes péjoratives qui se sont perpétuées, empêchant le développement d’une relation authentique avec l’œuvre journalistique de Mihai Eminescu. La réussite de l’approche analytique dépend de nos rapports aux textes et aussi de la conscience des distances qui existent entre l’horizon de la production et l’horizon de la perception des articles, entre les questions du journaliste et les questions de l’interprète. Le monde de sens de l’œuvre de Mihai Eminescu se construit pendant la lecture, et le corps des articles continue à offrir un terrain généreux pour des recherches raffinées, subtiles, destinées à mettre en évidence la nature protéiforme du génie de Mihai Eminescu.
Abstract
Exegeza publicisticii eminesciene a relevat de-a lungul timpului deschideri şi limite care aşteaptă încă soluţii din partea interpreţilor. Excerptarea unor fragmente din textul articolelor şi coroborarea acestora cu diverse însemnări din manuscrise au condus la pervertirea imaginii jurnalistului Eminescu, prin anexarea unor etichete peiorative care s-au perpetuat de-a lungul timpului, împiedicând dezvoltarea unei relaţii autentice cu publicistica eminesciană. Reuşita demersului analitic depinde în mare parte de situarea noastră în raport cu textele şi de conştientizarea distanţelor dintre orizontul producerii publicisticii eminesciene şi orizontul interpretării, a ecartului dintre întrebările jurnalistului şi întrebările interpretului. Lumea de sensuri a operei eminesciene prinde contur odată cu înaintările pe care le operează lectura, iar textul articolelor continuă să ofere terenul generos pentru analize rafinate, subtile, menite să evidenţieze natura proteiformă a geniului eminescian.
Key-words: Eminescu’s journalism, exegesis, limits of interpretation
Mots-clés: journalisme, Mihai Eminescu, exégèse, limites de l’interprétation
Cuvinte cheie: publicistică eminesciană, exegeză, limite ale interpretării