An Apology for Skepticism. Why Constructive Skepticism?
L’apologie du scepticisme. Pourquoi le scepticisme constructif?
O justificare pentru scepticism. De ce scepticism constructiv?
Ana-Blanca Stănescu,
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Sibiu, blvd. Victoriei 10,
E-mail: anablancastanescu@gmail.com
Abstract
In a 2005 essay Umberto Eco stated that “we are supposed to live in a skeptical age. In fact we live in age of outrageous credulity.” Although his argument is primarily centered on religion losing ground lately due to increasing consumerism and mass-industrialization, it can easily be applied to almost any sphere of modern man’s existence. Eco’s point, and our own in writing this study on the necessity of constructive skepticism, is not that religion, mysticism or the occult are a benefic substitute for scientific discoveries, but that a society which conceives of itself as skeptical and rational is so willing to give up religion on the ground of its irrational character, and to take up the most phantasmagoric theories (e.g. The Da Vinci Code, alien attacks, etc.) instead, without realizing that a possible absurdity is often carelessly replaced by a probable one.
Résumé
Dans un essai de 2005, Umberto Eco a déclaré que “nous sommes censés vivre dans une ère du sceptique. En fait, nous vivons à l’ère de la crédulité scandaleuse.” Même si son argument est principalement centrée sur la religion qui perde de terrain ces derniers temps à cause de l’augmentation du consumérisme et de la masse-industrialisation, il peut facilement être appliqué à presque tous les domaines de l’existence de l’homme moderne. L’idée d’Eco, et la notre pour écrire cette étude sur la nécessité du scepticisme constructif, n’est pas que la religion, le mysticisme ou l’occultisme sont un substitut bénéfique aux découvertes scientifiques, mais qu’une société qui conçoit de lui-même en tant que sceptique et rationnelle est si disposée à renoncer à la religion en raison de son caractère irrationnel et à relever les théories plus fantasmagoriques (p. ex. Le Da Vinci Code, des attaques extraterrestres, etc.) au lieu de cela, sans se rendre compte qu’une absurdité possible est souvent négligemment remplacée par une absurdité probable.
Rezumat
Într-un eseu din anul 2005 Umberto Eco afirma că “avem impresia că trăim într-o era a scepticismului. De fapt trăim într-o era a naivităţii absolute”. Cu toate că argumentaţia sa se referă în principal la religie şi la modul în care aceasta şi-a pierdut autoritatea datorită consumerismului şi industrializării, ea se poate aplica cu uşurinta la orice aspect al vieţii moderne. Idea de bază a lui Eco, cât şi a prezentului studiu critic, nu este că religia, misticismul sau ocultismul sunt înlocuitori benefici pentru ştiinţă, ci că o societate care se consideră sceptică şi raţională nu ar trebui să adopte cu asemenea uşurinţă teorii fantasmagorice (vezi Codul lui Da Vinci, teorii despre atacuri extratereste asupra pământului, etc.), fără a realiza că o posibilă absurditate este neglijent înlocuită cu una probabilă.
Keywords: skepticism, religion, science, reason, cultural reevaluation
Mots clés: scepticisme, religion, science, raison, revalorisation culturelle
Cuvinte cheie: scepticism, religie, ştiinţă, raţiune, reevaluare culturală