Ana Blandiana: Poetry as Something “I Seemed to Know from Another Life”
Ana Blandiana: poezia ca „ceva ce ştiam parcă dintr-o altă viaţă”
Timofei ROŞCA
Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova
Abstract
Among Romanian poets of the 60s, as far as “exploring the abyss” is concerned and in an entirely innovative fashion, Ana Blandiana stands out as the second feminine voice, after Magda Isanos.
Ana Blandiana avoids what might currently be called journalistic lyricism, circumstantial or political poetry. She remains faithful to her lyrical formula, with abysmal implications or depths. The poet rejects didacticism, journalistic referentiality, as well as literary rhetoric. The purpose and mission of poetry is, in the author’s view, to see the world integrally, in its multiple relations and meanings, subject to universal laws, as is artistic thought.
Rezumat
Din şirul şasezeciştilor, în ordinea sondării abisului şi într-un mod cu totul reverimenţial se evidenţiază Ana Blandiana, care, în cadrul poeziei româneşti, reprezintă a doua voce feminină, după Magda Isanos.
Ana Blandiana ocoleşte ceea ce se numeşti cu termeni curenţi lirică publicistic, poezie conjuncturală sau politică. Ea rămâne fidelă formulei sale lirice cu implicaţii sau adâncimi abisale. Poeta respinge didacticismul, referenţialitatea publicistică, ca şi retorismul literar. Scopul şi menirea poeziei este, în concepţia autoarei, de a vedea lumea integral, în multiplele ei relaţii şi sensuri, supuse legilor universale, ca şi modul de gândire artistică, de altfel.
Key words: Romanian poetry, inspired word, abyss, inner light
Cuvinte cheie: poezie românească, cuvânt inspirat, neant, lumină interioară