Can We Speak of Cyclicity in the Evolution of Languages ? The Concept of “Deflexivity” in the Typological Evolution of the Romance Languages, the Examples of French, Italian and Romanian
Peut-on parler de cyclicité dans l’évolution des langues ? Le concept de déflexivité dans l’évolution typologique des langues romanes ; les exemples du français, de l’italien et du roumain
Se poate vorbi de ciclicitate în evoluţia limbilor? Conceptul de deflexivitate în evoluţia tipologică a limbilor romanice; exemplul limbii franceze, al limbii italiene şi al limbii române
Louis Begioni
CAER EA 854, AMU – Aix-Marseille -Université
Email :begionilo@voila.fr
Abstract
This article proposes a reflection on the use of the concept of “deflexivity” as part of the typological evolution of Romance languages in order to identify more general assumptions in the field of diachrony. It is not a universalist point of view insofar as Gustave William himself, the inventor of this concept, also created the concept of symmetrical “inflexity” representing all inverse operations. In our study, we limited ourselves to the analysis of deflexivity in Romance languages, particularly French, Italian and Romanian, our ultimate goal is to raise the general issues relating to the development of typological languages. For this, we compared the diachronic evolution of French and Italian by some references to Romanian to highlight points of convergence and the largest differences in particular characteristics of a typological perspective.
Résumé
Cet article propose une réflexion sur l’utilisation du concept de « déflexivité » dans le cadre de l’évolution typologique des langues romanes afin de dégager des hypothèses plus générales dans le domaine de la diachronie. Il ne s’agit pas d’un point de vue universaliste dans la mesure où Gustave Guillaume lui-même, inventeur de ce concept, a aussi créé le concept symétrique d’inflexité qui correspond à l’ensemble des opérations inverses. Dans notre étude, nous nous sommes limités à l’analyse de la déflexivité dans les langues romanes et en particulier en français, en l’italien et en roumain, notre objectif final étant celui de soulever les problèmes généraux relatifs à l’évolution typologique des langues. Pour cela, nous avons comparé les évolutions diachroniques du français et de l’italien en faisant quelques références au roumain afin de mettre en évidence les points de convergences et les différences les plus caractéristiques en particulier d’un point de vue typologique.
Rezumat
Acest articol propune o reflecţie asupra utilizării conceptului de deflexivitate în cadrul evoluţiei tipologice a limbilor romanice spre a degaja ipoteze generale în domeniul diacroniei. Nu e vorba de un punct de vedere universalist în măsura încare însuşi Gustave Guillaume, cel care a inventat acest concept, a creat şi conceptul simetric de inflexivitate care corespunde ansamblului de operaţiuni inverse. În studiul nostru ne-am limitat la analiza deflexivităţii în limbile romanice şi, în particular, în franceză, italiană şi română, obiectivul nostru fiind cel de a ridica probleme generale referitoare la evoluţia tipologică a limbilor. Pentru acest obiectiv, am comparat evoluţia diacronică a francezei şi a limbii italiene făcând referiri la română spre a pune în evidenţă punctele convergente şi diferenţele cele mai importante, în mod particular, dintr-un punct de vedere tipologic.
Key-words: general linguistics, typological linguistics, linguistics of Romance languages, historic linguistics, comparative linguistics, psychomecanics of language.
Mots-clés: linguistique générale, linguistique typologique, linguistique romane, linguistique historique, linguistique comparée, psychomécanique du langage.
Cuvinte cheie: lingvistică generală, tipologie lingvistică, lingvistica limbilor romanice, lingvistică istorică, lingvistică comparată, psihomecanica limbajului.