CULTURAL TRANSLATION AND RE-TRANSLATION IN THE WORK OF ELENA VĂCĂRESCU
VERSION ET RÉTROVERSION DANS L’ŒUVRE D’ELENA VACARESCO
VERSIUNE ŞI RETROVERSIUNE ÎN OPERA ELENEI VĂCĂRESCU
Petre Gheorghe BÂRLEA
Universitatea „Ovidius” Constanţa”
gbarlea@ yahoo.fr
Abstract
The literary oeuvre of Elena Văcărescu, the descendent of the illustrious family of scholars and founders of modern Romanian language and literature, represents an odd association of linguistic mentalities and codes. The present study attempts to define the cultural identity and belonging of this poetess, who found her inspiration in the archaic and popular language of the Romanian mindscape and patterns of thought and feeling, but wrote in modern French. Her texts were then reconverted to Romanianby various translators, in versions which sound better than the French “original” and so on. The author clearly inhabited two fatherlands: a natural and an adoptive one, one of feeling and one of writing.
Résumé
L’œuvre d’Elena Vacaresco, descendante d’une illustre famille de gens de lettres, fondateurs de la langue et de la littérature roumaines modernes, représente une étrange association de mentalités et de codes linguistiques. Dans la présente étude nous essayons d’établir dans quelle mesure on peut parler de l’identité culturelle à laquelle appartient cette poétesse, qui s’inspire de la langue archaïque et populaire et de la mentalité roumaine, mais qui écrit en français moderne. Ses textes, transposés ultérieurement en roumain par de divers traducteurs, représentent des versions qui semblent parfois encore meilleures que l’original. L’auteur avait clairement deux patries: une naturelle et une adoptive, l’une pour sa manière de percevoir le monde et l’autre pour sa manière d’écrire.
Rezumat
Opera Elenei Văcărescu, descendentă a ilustrei familii de cărturari-întemeietori ai limbii şi literaturii moderne româneşti, reprezintă o ciudată asociere de mentalităţi şi de coduri lingvistice. Studiul de faţă încearcă să stabilească în ce măsură se poate vorbi despre o identitate culturală căreia îi aparţine această poetă, care se inspira din limba arhaică şi populară a fondului românesc de gândire şi simţire, dar scria în franceza modernă. Textele sale au fost apoi reconvertite în română, de către diverşi traducători, în versiuni care sună mai bine decât originalul din franceză ş.a.m.d. Autoarea avea în mod clar două patrii: una naturală şi una adoptivă, una a simţirii şi alta a scrierii.
Key words: poetry, journalism, cultural-diplomatic activity, translations, cultural identity.
Mots-clés: poésie, journalisme, activité culturelle-diplomatique, traductions, identité culturelle.
Cuvinte-cheie: poezie, jurnalism, activitate cultural-diplomatică, traduceri, identitate culturală.