În cadrul desfăşurării video-conferinţei dintre Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad
şi Université d’Aix Marseille AMU France, Departamentul de Limba Română, Masteratul
Arii Culturale Romanice
1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Rolul lui Vasile Goldiş la
înfăptuirea Marii Uniri de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918
Distinşi colegi de la Université d’Aix Marseille AMU France, Departamentul de Limba Română,
Stimaţi masteranzi,
Sunt onorat ca, în cadrul acestei video-conferinţe dintre Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din rad, România şi Université d’Aix Marseille din Franţa să omagiem împreună, ca membri ai Familiei limbilor romanice, 1 Decembrie, Ziua Naţională a României şi rolul lui Vasile Goldiş, patronul spiritual al Universităţii noastre, la înfăptuirea Marii Uniri de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918, de la a cărei realizare se împlinesc 97 de ani.
Personalitatea distinsului cărturar şi om politic, Vasile Goldiş, este preţuită pentru aportul său deosebit la realizarea statului naţional unitar. Vasile Goldiş a fost omul providenţial care a redactat „Declaraţia” de la Oradea a Consiliului Naţional Român, precum şi cunoscutele manifeste: „Către naţiunea română” şi „Către popoarele lumii”, cel care a ştiut să organizeze Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 şi să mobilizeze participarea celor o sută de mii de români care „au votat” prin însăşi prezenţa lor „Actul Unirii”.
Vasile Goldiş a rostit Cuvântarea solemnă, încheiată cu proiectul de Rezoluţie prin care se decreta Unirea tuturor teritoriilor intracarpatice locuite de români, şi a făcut parte din delegaţia care a prezentat Actul Unirii la Bucureşti, la 14 decembrie 1918, alături de episcopii Miron Cristea, Iuliu Hossu şi Alexandru Vaida Voievod, ca apoi să facă parte din Consiliul Dirigent de la Sibiu, ca titular al sectorului Cultelor şi Instrucţiunii. Aceste documente îl situează pe militantul, Vasile Goldiş, între liderii europeni din epocă ce au luptat pentru libertatea popoarelor, lansând o nouă concepţie prin care consideră că rezolvarea tuturor problemelor trebuie făcută pe calea tratativelor, a toleranţei şi bunăvoinţei internaţionale.
Un rol însemnat în afirmarea lui Vasile Goldiş ca personalitate de talie europeană l-a avut ziarul „Românul”, la a cărui conducere se afla. Aici s-a tipărit în limba română şi franceză, manifestul Către popoarele lumii, primul document european, bazat pe principii democratice, receptat cu deosebit interes de către opinia publică din alte părţi ale Europei. Directorul publicaţiei a ştiut să întreţină legături cu străinătatea prin intermediul unor corespondenţi şi prin colaborarea unor scriitori şi oameni politici englezi, norvegieni, francezi, sârbi, slovaci etc.
Astfel, istoricul sârb Arpad Lebl (1898-1983) în studiul său (publicat la Biblioteca din Novi Sad, Serbia şi comentat de Pavel Gătăianţu) Vasile Goldiş şi problema naţională a românilor din Ardeal şi Banat (1885-1918), îl prezintă pe Vasile Goldiş ca politician, activist în domeniul învăţământului, cultelor, culturii, publicist şi istoric. Istoricul sârb prezintă intervenţiile lui Vasile Goldiş în Parlamentul de la Budapesta în perioada 1906-1909, cu privire la problemele învăţământului şi cultelor la români, democratizarea ţării, legând problema naţională de cea socială. Vasile Goldiş este apreciat ca „un cetăţean progresist, apropiat poporului muncitor şi luptei sale pentru emanciparea civică şi naţională”.
Prin activitatea desfăşurată în cadrul Consiliului Dirigent şi în Parlamentul de la Bucureşti, Vasile Goldiş a urmărit realizarea cerinţelor înscrise în Rezoluţia Marii Uniri şi a contribuit la organizarea pe temeiuri democratice a României Mari care, prin constituţia din 1923, devenea un stat naţional unitar şi indivizibil unde, minorităţile se bucurau de numeroase drepturi. Constituţia din 1923, produs al clasei politice româneşti a fost considerată în epocă drept una dintre cele mai democratice constituţii din Europa.
În mai multe legislaturi Vasile Goldiş şi-a slujit ţara ca ministru al Cultelor şi Artelor (1926-1927).
Vasile Goldiş a fost şi un excepţional om de cultură, cu strălucite studii la Universităţile din Viena şi Budapesta, când a activat în cadrul societăţilor literare „România Jună” şi „Petru Maior” alături de Mihai Eminescu şi Ioan Slavici.
Ilustră personalitate, patronul spiritual al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, a desfăşurat o multiplă activitate de-a lungul vieţii sale ca profesor, autor de manuale şcolare, secretar eparhial, orator strălucit, ziarist de mare curaj şi militant pentru drepturile românilor aflaţi sub stăpânire străină, sufletul acţiunilor legate de Unirea de la 1 Decembrie 1918, preşedintele ASTREI, om de omenie, fiu devotat al Bisericii Ortodoxe şi bun român.
Pentru meritele sale excepţionale, consemnate în cărţile de istorie, Vasile Goldiş avea să devină în anul 1919 membru al Academiei Române.
Spirit vizionar, omul politic Vasile Goldiş prevede necesitatea înfiinţării Statelor Unite ale Europei. El vede dincolo de Societatea Naţiunilor, o şi mai strânsă unire în viitor a tuturor ţărilor lumii, ca o împlinire în ceea ce numeşte undeva, sub semnul lui Hristos, idealul marelui suflet universal. În viziunea lui Vasile Goldiş, după care „statele naţionale sunt columnele umanităţii”, crearea unei solidarităţi între state de sine stătătoare le va oferi acestora posibilităţi de a fi ajutate să progreseze mai uşor şi mai repede. Asemenea poziţii îl apropiau de concepţiile profesate de Nicolae Titulescu.
Prin concepţia sa filosofică, despre istoria omenirii, Vasile Goldiş a fost un spirit vizionar al Europei Unite.
Ca precursor al ideii europene şi al unei societăţi a naţiunilor libere, egale, solidare, Vasile Goldiş – împreună cu discipolii săi, şi-ar putea evalua ca împlinite, în bună măsură, preconizările în ceea ce priveşte destinele României şi ale naţiunilor lumii, globalizarea societăţii în general.
Aceste elemente vin să sublinieze actualitatea idealurilor şi atitudinilor politice – sociale promovate de Vasile Goldiş, a modelului de lider politic de orientare prometeică – repere atât de utile formării şi afirmării în acţiunea practică a noii elite politice atât din România, cât şi din Uniunea Europeană. Modelul de personalitate, de gândire şi de acţiune practică dedicate semenilor săi de către Vasile Goldiş, reprezintă coordonate de referinţă pentru tânăra generaţie din întreaga Europă, în sensul formării acesteia în spiritul cetăţeniei europene.
Sunt actuale şi astăzi ideile susţinute de Vasile Goldiş privind: organizarea de şcoli pentru popor, apărarea drepturilor omului, necesitatea pluralismului politic, votul universal, libertatea religioasă etc., având şi o viziune modernă asupra organizării muncii în agricultură, îmbrăţişând ideea cooperatistă, intens propagată în Europa timpului său.
Toate acestea confirmă rolul politic european de mare anvergură, jucat în epocă de Vasile Goldiş, influenţa sa pozitivă asupra mişcării de idei contemporane. El a fost un reprezentant al sufletului românesc, o voce distinct românească în mişcarea politică şi de idei din Europa.
Prin viaţa, opera şi activitatea sa politică şi culturală, Vasile Goldiş şi-a înscris pentru totdeauna numele cu litere de aur în cartea de istorie a neamului, constituind pentru contemporani şi posteritate un reper moral fundamental, iar pentru Europa Unită un model de gândire politică ce pune mai presus valorile universale ale democraţiei.
Întreaga comunitate academică a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” împreună cu D-voastră, aducem un omagiu celui care îi datorăm cel mai important act din istoria postmodernă a României: apariţia statului unitar român.
Distinşi colegi de la Universitatea franceză d’Aix Marseille,
Vă mulţumesc pentru deosebita onoare de-a sărbători împreună 1 Decembrie Ziua Naţională a României şi îmi exprim speranţa ca relaţiile dintre universităţile noastre să se dezvolte, în continuare, în domeniul cercetării ştiinţifice şi culturale, asigurându-vă de stima şi preţuirea comunităţii academice a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.
