GLOBALISATION AND ACCULTURATION
GLOBALIZAREA ȘI ACULTURAȚIA
Abstract
The main problem of of the contemporary global interactions is the tension between cultural homogenization and heterogenization. I argued in favour of a distinction between globalization and globalism, the first term referring to a set of long lasting processes through which a significant percentages of the increasingly, world population are juxtaposed in terms of lifestyle, institutional structures, cultural practices, and communities/societies gradually gaining information regarding what separates them and/or unites them: simillarities and cultural differences, informational-technological equipment and standard of living. Direct contact between cultures is no longer a phenomenon of acculturation. The most likely cause currently holds a media that functions as a cultural broker. Globalization as acculturation is the first of two complementary aspects of a dual process, for which the term globalization, comprising interdependence between ideologies and/or inclusive and exclusive processes of solidarity and fragmentation, respectively of openness and isolation. Similarly, the acculturated process can not be built without a specific anti-acculturated phenomenon.
Rezumat
Problema principală a interacțiunilor globale contemporane este tensiunea dintre omogenizarea și heterogenizarea culturală. Am argumentat în favoarea unei distincții între globalizare și globalism, cel dintâi termen referindu-se la un set de procese de lungă durată prin intermediul cărora procente din ce în ce mai semnificative din populația lumii se juxtapun în ceea ce privește stilul de viață, practicile culturale, comunitățile/societățile intrând treptat în posesia informațiilor privitoare la ceea ce le separă sau le unește de celelalte: similitudinile și diferențele culturale, echipamentul tehnologico-informațional și nivelul de trai. Un contact direct între culturi nu mai reprezintă un factor determinant pentru apariția fenomenului de aculturație. Cauza cea mai probabilă o deține actualmente mass-media care funcționează ca un broker cultural. Globalizarea ca și aculturația, este primul dintre cele două aspecte complementare ale unui proces dual, pentru care termenul de globalizare surprinde interdependența dintre ideologiile și/sau procesele inclusiviste și exclusiviste, de solidaritate și fragmentare, de deschidere și izolare. În mod similar, procesul aculturant nu poate fi conceput în lipsa răspunsului său specific care constă într-un fenomen anti-aculturant.
Keywords: globalization, acculturation, glocalization, culture, global culture, patrimony, cultural imperialism, transnationalism
Cuvinte cheie: globalizare, aculturație, glocalizare, cultură, cultură globală, patrimoniu, imperialism cultural, transnaționalism