THEORETICAL CONSIDERATIONS AND OF ADMINISTRATIVE – LEGISLATIVE ORDER CONCERNING THE FRAME CREATED FOR THE DEPLOYMENT OF THE CULTURAL LIFE IN THE POSTBELIC VOJVODINE
CONSIDERATIONS THEORIQUES ET D’ORDRE ADMINISTRATIF – LEGISLATIF EN CE QUI CONCERNE LE ASPECT DU CREER DES CADRES POUR DÉROULEMENT DE LA VIE CULTURELLE EN L’APRÈS-GUERRE VOÏVODINE
CONSIDERAŢII TEORETICE ŞI DE ORDIN ADMINISTRATIV-LEGISLATIV CU PRIVIRE LA CADRUL CREAT PENTRU DESFĂŞURAREA VIEŢII CULTURALE ÎN VOIVODINA POSTBELICĂ
Dorinel STAN,
Şcoala Elementară „Olga Petrov Radişici”,
Str. Vuka Karadžića nr. 8,
Vârşeţ, Serbia
Abstract
The culture as the base of the ethnic identity of the Romanians, on the one hand, represents the perpetuation and development of the capacity of cultural creation of the Romanian community in an adequate institutionalized frame, and on the other hand, it represented the exchange of cultural values between the national minorities from Serbia, the contouring of the inter-ethnic values of partnership. The cultural activity, as a social heritage, represents the assembly of values, behaviors and institutions o the human group in the case of the Romanians from Serbia, inherited, respectively shared with the purpose of developing the feeling of belonging to a joint, multi-lingual and multicultural society. The cultural-artistic life of the Romanians from the Vojvodine has gathered in time multiple images, some of them idyllic, other opportunistic, aspects which can disturb the state of the uncertain spirits, but which in the same time sketch the frame lines of the profile of the Romanian ethnos and express the main argument of the rationality of existing in the Vojvodinian specific. The cultural-artistic activity was the only form organized by the cultural activity, which persisted in time and in a special cultural space, contoured by the fight for keeping the cultural, spiritual and personal identity, the cultivation and proximity to the model of the Romanian culture and civilization, through school, church, press and culture in assembly. The post-bellum period meant the continuation of the cultural activity, in a very unpredictable period and in new conditions, imposed by the socio-political and economic situation from the country, but also by the international relations, respectively the reorganization of the cultural life.
Résumé
La culture comme le fondement de l’identité ethnique des roumains, d’un côté, représente la perpétuation et développement des capacités créatives culturelles de la communauté roumaine, dans un cadre institutionnel approprié, et d’un autre côté signifie l’échange de valeurs culturelles entre les minorités notionnelles de la Serbie, le développement des liens inter-ethniques de partenariat. L’activité culturelle, comme héritage social, représente un ensemble de valeurs, comportements et institutions du groupe humain dans le cas des Roumains en Serbie, héréditaire ou partagé en termes sociaux. Il existe une culture unique, spécifique des Roumains en Serbie, qui a été formé avec le but de développer un sentiment d’appartenance à une société cohésive, multilinguistique et multiculturelle. La vie culturelle-artistique des Roumains en Voïvodine accumulés au fil du temps des images multiples, quelques idylliques, autres opportunistes, des facettes qui peuvent perturber l’état des esprits incertains, mais qui dans même temps présente le cadre définit de l’origine roumaine et exprime l’argument principal de la raison d’exister dans voivodian spécifique. L’activité culturelle-artistique était la seule forme organisée d’activité culturelle qui a persisté dans un espace culturel unique et dans le temps, façonnée par la lutte pour préserver leur patrimoine culturel, spirituel et leur modèle de culture, de la propriété de civilisation roumaine, par l’école, l’église, les medias dans son ensemble. L’après-guerre signifiait la poursuite des activités culturelles, dans une période très imprévisible et dans des nouvelles conditions imposées par la situation socio-politique et économique dans le pays, et dans les relations internationales respectif la réorganisation de la vie culturelle.
Rezumat
Cultura ca temelia identităţii etnice a românilor, de pe o parte, reprezintă perpetuarea şi dezvoltarea capacităţii de creaţie culturală a comunităţii româneşti, într-un cadru instituţionalizat adecvat, iar pe de altă parte, a însemnat schimbul de valori culturale între minorităţile naţionale din Serbia, desăvârşirea legăturilor inter-etnice de parteneriat. Activitatea culturală, ca moştenire socială, reprezintă ansamblul de valori, comportamente şi instituţii ale grupului uman în cazul românilor din serbia, moştenit, respectiv împărtăşit în plan social. Există o cultură unică, specifică românilor din Serbia, care s-a format în scopul dezvoltării sentimentului de apartenenţă la o societate solidară, plurilingvistică şi multiculturală. Viaţa cultural-artistică a românilor din Voivodina a acumulat în timp imagini multiple, unele idilice, altele oportuniste, faţete care pot tulbura starea spiritelor incerte, dar care în acelaşi timp schiţează liniile de cadru ale profilului etniei româneşti şi exprimă principalul argument al raţiunii de a exista în specificul voivodinean. Activitatea cultural-artistică a fost singura formă organizată de activitate culturală care a persistat într-un spaţiu cultural aparte şi în timp, conturat de lupta pentru păstrarea identităţii culturale, spirituale şi proprii, cultivarea şi apropierea de modelul culturii şi civilizaţiei româneşti, prin şcoală, biserică, presă şi cultură în ansamblu. Perioada postbelică a însemnat continuarea activităţii culturale, într-o perioadă foarte imprevizibilă şi în condiţii noi, impuse de situaţia socio-politică şi economică din ţară, dar şi de relaţiile internaţionale, respectiv reorganizarea vieţii culturale.
Keywords: Vojvodine, the Romanian people from Serbia, the cultural-artistic activity
Mots–clés: Voïvodine, les Roumains en Serbie, l’activité culturelle-artistique
Cuvinte cheie: Voivodina, poporul român din Serbia, activitatea cultural-artistică