Personalitate a culturii naționale și europene, omul politic Vasile Goldiș a avut un rol esențial în lupta pentru înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
În Cuvântarea solemnă rostită la Alba-Iulia, la 1 Decembrie 1918, adresându-se „Marii Adunări Naționale” Vasile Goldiș a schițat, în cuvinte alese istoria dramatică, dar eroică a poporului român de-a lungul veacurilor. Îi subliniază obârșia și trecutul și-i admiră trăinicia prin vreme.
Subliniind necesitatea istorică vitală a eliberării și unirii românilor, Vasile Goldiș conchide: „Națiunile trebuiesc eliberate. Între aceste națiuni se află și națiunea română din Ungaria, Banat și Transilvania. Dar libertatea acestei națiuni înseamnă unirea ei cu Țara Românească, deoarece unirea românilor într-un singur stat este cea mai firească pretențiune a civilizațiunii”.
În perioada 1906-1918, Vasile Goldiș a militat pentru dezvoltarea conștiinței naționale și a mișcării de eliberare națională a românilor, în special prin documentele adoptate la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, care au marcat apogeul gândirii și carierei politice a marelui cărturar, părinte al patriei și ideolog al Marii Uniri.
Contribuția lui Vasile Goldiș la consolidarea și dezvoltarea României Mari (1918-1934) este reflectată prin activitatea sa în mai multe organisme oficiale ale Statului Român.
1. Activitatea în cadrul Consiliului Dirigent (2 Decembrie 1918-10 Aprilie 1920). La 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a ales, din cadrul celor 1.228 de delegați, Marele Sfat Național compus din 250 de membri. Pentru conducerea curentă a treburilor interne ale Transilvaniei până la unirea definitivă a României, acesta alege un guvern provizoriu – Consiliul Dirigent, format din 15 membri. Președinte al Consiliului Dirigent este Iuliu Maniu. Ceilalți membri sunt: Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voievod, Ștefan Cicio-Pop, Ioan Suciu, Aurel Vlad, Aurel Lazăr, Emil Hațeganu, Victor Bontescu, Romulus Boilă, Ioan Fluieraș, Iosif Jumonca, Vasile Lucaciu, Valeriu Braniște, Octavian Goga. Erau 10 membri ai P.N.R., trei independenți și doi membri P.S.D., din Transilvania și Banat.
În vederea repartizării judicioase a sarcinilor, membrii Consiliului Dirigent și-au împărțit sferele de activitate.Vasile Goldiș a condus resortul Instrucției Publice și al Cultelor, în perioada 2 decembrie 1918 – 14 martie 2019.
Pentru a veni în ajutorul învățământului secundar, Vasile Goldiș a dat Circulara „Cu privire la recuperarea de catedre în învățământul secundar românesc”.
La începutul anului 1919, într-o ședință a Colsiliului Dirigent, Vasile Goldiș a obținut scutirea elevilor de serviciul militar pe perioada școlarizării.
Printr-o altă circulară, Vasile Goldiș a cerut autorităților bisericești să rupă legătura cu guvernul de la Budapesta asigurându-le sprijin în rezolvarea tuturor problemelor „în spiritul larg democratic și liberal, care transpiră din hotărârile de la Alba Iulia”.
După sosirea lui Valeriu Braniște, Vasile Goldiș a plecat la București ca ministru fără portofoliu în guvernul român.
2. Deputat și Ministru în vâltoarea vieții politice
Ca reprezentat al Ardealului din 17 decembrie, alături de Alexandru Vaida Voievod și Ștefan Cicio Pop, Vasile Goldiș a făcut parte din guvernul I. C. Brătianu (29 noiembrie 1918 – 12 septembrie 1919). În cadrul resortului Cultelor și Instrucțiunii, fruntașul politic transilvănean se arată preocupat de stabilirea statutului bisericii în cadrul statului unitar român.
Vasile Goldiș a fost prezent în viața politică a Aradului în vara anului 1919, ocupându-se de organizarea Partidului Național Român, în județul Arad.
La 25 noiembrie 1919, s-a constituit „Blocul parlamentar” format din cinci partide, din care făcea parte și Vasile Goldiș, fiind propus pentru președinte al Camerei Deputaților. În noiembrie 1919, Vasile Goldiș este ales deputat de Radna.
Intrând în guvernul Averescu, Vasile Goldiș, ca ministru, a contribuit la perfecționarea morală a poporului. Ministrul Vasile Goldiș militează și împotriva privilegiilor deținute de unele culte religioase. Tot ca ministru, s-a interesat și de problemele sociale.
În cuvântul rostit în Senat, la 7 februarie 1927, Vasile Goldiș, ministrul Cultelor și Artelor face unele precizări cu privire la proclamarea Unirii de la 1 Decembrie.
În ultima perioadă a vieții, Goldiș va fi membru al Partidului Național Agrar, condus de Octavian Goga.
3. Militant al reformării Partidului Național Român
În aprilie 1920, după desființarea Consiliului Dirigent, Vasile Goldiș acceptă funcția de Ministru de stat însărcinat cu girarea problemelor Ardealului, împreună cu Octavian Goga – la propunerea Partidului Național Român.
În ideea consolidării Unirii, Vasile Goldiș a lansat teza „Blocului ardelenesc”, expusă la Sibiu, în aprilie 1921.
4. În centrul tratativelor pentru semnarea concordatului între Statul român și Vatican
Vasile Goldiș a contribuit la modernizarea relațiilor dintre Vatican și statul român, militând pentru autonomia Bisericii Ortodoxe naționale, fără a fi subordonată Sfântului Scaun de la Roma.
5. Președinte al ASTREI
În cadrul Adunării generale a ASTREI, din 29 august 1923, Ion Lupaș propune pentru funcția de președinte pe Vasile Goldiș „fost profesor din Brașov și îndrumător strălucit cu graiul și cu condeiul al poporului nostru”.
În calitate de președinte al ASTREI, Vasile Goldiș reorganizează, în 1924, o vizită la București, la societățile literare similare, cu scopul de a întări mișcarea culturală românească, prin conlucrare și unirea eforturilor, stabilind un contact direct cu cântecul, arta populară, obiceiurile poporului român de peste Carpați, strângându-se astfel unitatea sufletească a românilor. După câțiva ani, în 1930, Goldiș vede asociația pe care o conduce, înființând o universitate populară, care să cuprindă întregul tineret al României Mari.
6. Problema minorităților naționale în România Mare
În spiritul ideilor sale general democratice, Vasile Goldiș pune problema recunoașterii deputaților minorităților naționale din Transilvania și din întreaga țară, odată cu noul stat rezultat în urma Unirii de la 1 Decembrie 1918.
El susține ca „minoritățile să se bucure de aceleași drepturi ca și membrii națiunii dominante”, concomitent cu respectul integral al legilor ce apără ordinea publică, libertatea de opinie, securitatea statului român și onoarea cetățenilor săi.
Evidențiind câteva ordonanțe ale profilului personalității politice a lui Vasile Goldiș, Octavian Goga având în vedere calitățile acestuia de a fi „bun să conducă o țară”, „să croiască legi pentru o viață nouă”, „diriguitorspiritual”, „codificatorul voinței populare de la Alba Iulia”, „părinte al patriei”.
Pentru meritele sale excepționale în contribuția la realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Vasile Goldiș a fost ales Membru Onorar al Academiei Române – alături de mari personalități: Valeriu Braniște, Miron Costin, Iuliu Maniu, Gh. Dima.
Vasile Goldiș a făcut parte din delegația transilvăneană, care a prezentat Actul de la Alba Iulia regelui Ferdinand, iar în discursul său, în fața regelui, amintea că unirea reflectă voința poporului român de-a se uni ca Țară Mamă.
Fiind un bun observator al politicii mondiale, Vasile Goldiș anticipa, în 1933, un conflict și arată că viitorul Europei depinde de modul în care vor fi rezolvate conflictele.
„Vasile Goldiș a fost un promotor pentru idei europene, aducând argumente pentru realizarea statului universal:justificări din orizontul spiritual al creștinismului, din solida sa cultură istorică, sociologică, juridică și de psihologie etnică”.
Bibliografie
1. Eugen Gagea, Vasile Goldiș (1862-1934) Monografie istorică, Editura „Vasile Goldiș” University Press Arad, România, p. 230;
2. Adevărul, 29 iulie 1923, nr. 79, p. 2;
3. Liviu Marghitan, Academicieni originaridin județul Arad, sec. XIX-XX, Ed. Fundația „Moise Nicoară” Arad, 2004, p. 49;
4. Eugen Gagea – Vasile Goldiș, Studii și documente, Editura Gutenberg Univers, Arad 2015, p. 117;
5. Aurel Ardelean, Pro Universitaria, vol. XII, Colecția Excelsior, Ed. Gutenberg Univers Arad, 2014, p. 104.
