The Culture of Criticism – an Ideal of the Modern Thought
La culture de la critique – un idéal de la pensée moderne
Cultura criticii un ideal al gândirii moderne
Gabriela VASILESCU
Université Pétrole et Gaz de Ploiesti
gabrielavasilescu52@yahoo.com
Abstract
The modern criticism concentrated on a new human pattern meant to replace rationality
and the virtuous ancient behavior. The modern man is dominated by passions and interests thus his
behavior is a passionate and interested one. But the end of an age represents only the end of an
illusion, the dependences vary and they lead to new solutions imposed by the new social structure.
The culture of duty available for the ancient times was changed by the moderns due to their focus
on rights and freedom and is interpreted by the Postmodernism at the level of a new structure which
involves international organizations meant to decide the image of the world democracy. The culture
of criticism has become a communicative culture having political influences spread by the principle
of federalization. The crisis of the modern world will have to face obstacles from the spiritual field
and its effects will be extended over the present stage to a new human condition characteristic for
new premises of criticism.
Résumé
Le 1861 – 1867 période a été marqué par de profonds changements dans l’empire, comme un
résultat de la lutte pour les droits nationaux par les peuples de l’empire. Suite à la procédure de la
Diète de Sibiu, les droits des Roumains vivant dans l’empire ont été reconnus, et la langue
roumaine a été reconnue comme langue officielle, aux côtés de l’allemand et le hongrois. À partir
de 1861, les conditions favorables ont été créées pour la création de sociétés culturelles, la lutte
pour le développement culturel des Roumains de l’empire. Les premières sociétés culturelles
roumaines ont été formés à Sibiu, Arad et Cernauti et mené une intense activité culturelle qui a aidé
à développer l’éducation roumaine et a abouti à la publication de livres en roumain.
Rezumat
Gândirea critcă modernă a fost îndreptată către susţinerea unui nou model uman care
dorea să înlocuiască raţionalitatea şi comportamentul virtuos al antichităţii. Omul modern este
dominat de pasiuni şi interese iar comportamentul său este unul pasional şi supus intereselor. Dar,
fiecare sfârşit de epocă nu este altceva decât ”sfârşitul unei iluzii”, dependenţele se nuanţează şi
determină noi soluţii pe care le pune în evidenţă noua organizare societală. Cultura datoriei,
prezentă la antici, este schimbată de moderni prin acentul pus pe drepturi şi libertăţi iar
postmodernii o traduc la nivelul unei noi configuraţii ce antrenează forumuri internaţionale care
decid imaginea democraţiei mondiale. Cultura criticii devine o cultură comunicaţională cu accente
politice semănate pe principiului federalizării. Criza lumii moderne va avea de înfruntat
obstacolele din domeniul spiritualităţii iar efectele ei se vor extinde dincolo de etapa actuală către
o nouă condiţie umană şi constituind noi premise critice.
Keywords: crisis, human condition, the way of criticism, the culture of criticism
Mots-clés: associations culturelles, Astra, Arad, Cernauti, la langue roumaine, l’unification
orthographique, des intellectuels, empereur, Vienne
Cuvinte cheie: Criză, condiţie umană, calea criticii, cultura criticii