THE SUBTLE INFUSION OF EMINESCIAN POETRY IN HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU’S PROSE. THE NOVEL STRĂINA AND THE TURN BACK TO THE ROOTS

 

THE SUBTLE INFUSION OF EMINESCIAN POETRY IN HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU’S PROSE. THE NOVEL STRĂINA AND THE TURN BACK TO THE ROOTS

L’INFUSION SUBTILE DE LA POÉSIE EMINESCIENNE DANS LA PROSE DE HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU. LE ROMAN STRĂINA ET LE RETOUR AUX RACINES

INFUZIA SUBTILĂ A POEZIEI EMINESCIENE ÎN PROZA HORTENSIEI PAPADAT-BENGESCU. ROMANUL STRĂINA ŞI ÎNTOARCEREA LA RĂDĂCINI

Georgeta Loredana VOICILĂ*

Doctorand anul III, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti,

Bulevardul Regina Elisabeta 4-12

Bursier al Academiei Române, Calea Victoriei 125

e-mail: voicilaloredana@yahoo.com

Abstract

This paper has in its center the novel Străina, the final volume from the Hallipa saga, published by the editor Gabriela Omăt. Our research focuses on reading fragments from this book in relation to Eminescu’s poetry, starting from the subtle allusions inserted by Hortensia Papadat-Bengescu in the text. We stress her predilection for the Romantic poet, originated in her childhood, and his role in the novelist’s creative process. After analyzing the texts, the richness of symbols and metaphors, the lyric tones of some passages, the narrowed point of view, the return of certain themes such as loneliness, alienation, ideal love, show us that the novel Străina brings about a return to the origins, to the writer’s early writings, those so-called the subjective prose.

Résumé

Ce travail a comme point central le roman Străina, le dernier livre du cycle Hallipa, roman paru après la mort de l’écrivaine dans une variante éditée par Gabriela Omăt. Dans notre démarche, nous avons comme objectif la lecture en clé eminescienne de quelques fragments de cet œuvre, en commençant par les allusions insérées par Hortensia Papadat-Bengescu dans le texte et en soulignant la prédilection montrée par l’écrivaine à partir de l’enfance pour le poète romantique et le rôle joué par Eminescu dans le laboratoire de création de la romancière. Après l’analyse des textes, la richesse des symboles et des métaphores, le lyrisme de quelques passages, la contraction du champ d’observation, la réapparition de quelques thèmes comme la solitude, l’aliénation, l’amour idéalisé montre que le roman Străina apporte un retour aux origines de la prose de jeunesse, soit disant subjective, des premiers romans.

Rezumat

Lucrarea de faţă are în centru romanul Străina, ultima carte din ciclul Hallipa, apărută postum într-o variantă editată de Gabriela Omăt. În decursul cercetării noastre urmărim citirea unor fragmente din această operă în cheie eminesciană pornind de la aluziile inserate de Hortensia Papadat-Bengescu în text, subliniind predilecţia pe care aceasta o arată pentru poetul romantic încă din copilărie şi rolul acestuia în laboratorul de creaţie al romancierei. În urma analizei textelor, bogăţia de simboluri şi metafore, lirismul unor pasaje, îngustarea câmpului de observaţie, revenirea unor teme precum singurătatea, înstrăinarea, iubirea idealizată arată că romanul Străina aduce o întoarcere la originile prozei de tinereţe, aşa-zis subiective, din primele volume.

Key-words: Hortensia Papadat-Bengescu, Mihai Eminescu, Străina, symbol, alienation

Mots-clé: Hortensia Papadat-Bengescu, Mihai Eminescu, Străina, symbole, aliénation

Cuvinte cheie: Hortensia Papadat-Bengescu, Mihai Eminescu, Străina, simbol, înstrăinare