UN ROMAN CONSACRAT LUI OVIDIUS
ÎN ANUL BIMILENIULUI TRECERII SALE ÎN NEMURIRE, CONSTANŢA, EDITURA „EX PONTO”, 2017
Olimpia VARGA
Universitatea „Ovidius” din Constanţa
olimpia_varga@yahoo.com
Publius Ovidius Naso, marele poet latin exilat la Tomis a devenit, de-a lungul timpului, în spaţiul literar românesc, un veritabil personaj literar, protagonist a numeroase piese de teatru, poeme dramatice, evocări lirice, povestiri şi romane, care au menţinut vie, în conştiinţa tuturor generaţiilor, figura lui luminoasă şi, totodată, tragică, aflată sub povara unui destin implacabil.
Printre piesele de teatru şi poemele dramatice consacrate lui Ovidius, putem menţiona: drama în cinci acte, în versuri, Ovidiu de Vasile Alecsandri, poemul dramatic în cinci acte, în versuri, Ovidiu de Nicolae Iorga, tragedia în cinci acte, în versuri: Ovidius de Grigore Sălceanu, poemul dramatic în versuri Rex poeta Cotys de George Acsinteanu, piesa de teatru în proză: Bucuria de a fi îndurerat la Tomis de Viorel Savin.
În perioada postbelică au apărut mai multe lucrări în proză, povestiri şi romane, avându-l ca protagonist pe marele relegat de la Tomis. Menţionăm câteva romane dedicate acestuia: Dumnezeu s-a născut în exil de Horia Vintilă, O lacrimă de privit de Doina Ciurea, Moartea la Tomis. Jurnalul lui Ovidiu de Marin Mincu, Noaptea nu aparţine nimănui de Dan Ghiţescu, Iubiri exilate de Ioan Roman.