Between the „novel” of writing and „the imaginary of existence”: Constantin Ţoiu and his Delayed Memoirs

 

Between the „novel” of writing and „the imaginary of existence”: Constantin Ţoiu and his Delayed Memoirs

Entre le « roman » de l’écriture et « l’imaginaire » de l’existence : Constantin Ţoiu et les Mémoires attardés

Între „romanul” scriiturii şi „imaginarul existenţei”: Constantin Ţoiu şi Memoriile întârziate*

Alina Crihană

“Dunărea de Jos” University of Galaţi

Email: crihanoali@yahoo.com

Abstract

Extending, in some cases, the dissident counter-mythology fictionally projected in the subversive literature of the 70s and 80s – as a reaction against the mytho-political scenarios of power – the identitary mythology configured in the Romanian post-totalitarian life stories does not only represent an instrument of symbolic legitimization or an effect of the “propensity for self celebration” (S. Hubier, 2005: 34). In a more or less witting manner, the return to myth takes up the meaning of revenge on oblivion/death, and also on History which imposes limitations on the individual, especially in totalitarian contexts. The autobiographical anamnesis whose stake is the search for a meaning—both of one’s own existential trajectory and the world—means “recovering” by writing the mythical scenarios organised around a “mytho-history” “truer than reality itself” (G. Gusdorf, 1991: 480). It is the case of the Delayed Memoirs (2009) of Constantin Ţoiu,, who illustrates, just like his novels published under the dictatorship, the “resistance” of literature brought to the rank of myth in front of the “abuses of oblivion” (Paul Ricoeur, 2000: 98).

Résumé

En prolongeant, dans certains cas, la contre-mythologie dissidente projetée dans les fictions subversives des années ’70-’80 – en réplique aux scénarios mytho-politiques construits par le pouvoir communiste – la mythologie identitaire configurée dans les récits de vie du post-totalitarisme roumain ne constitue pas seulement un instrument de légitimation symbolique ou un effet de la « propension » vers la « célébration de soi » (S. Hubier, 2005: 34). Plus ou moins conscient, le retour au mythe y représente une revanche contre la mort / l’oubli, mais aussi contre l’Histoire qui impose des limitations à l’individu, notamment dans les contextes totalitaires. L’anamnèse autobiographique ayant pour enjeu la quête d’un sens – de sa propre trajectoire existentielle et du monde – implique la « récupération », par le truchement de l’écriture, de quelques scénarios mythiques organisés autour d’une « mythistoire […] plus vraie que le réel » (G. Gusdorf, 1991: 480). C’est aussi le cas des Mémoires attardés (2009) de Constantin Ţoiu, qui sont à même d’illustrer, entre autres, tout comme ses romans publiés sous la dictature, la « résistance » de la littérature, à laquelle l’on attribue un prestige mythique, contre les « abus de l’oubli » (P. Ricœur, 2000: 98).

Rezumat

Prelungind, în unele cazuri, contramitologia disidentă proiectată ficţional în literatura cu miză subversivă din anii ’70-’80 – ca replică la scenariile mitopolitice ale puterii – mitologia identitară configurată în povestirile de viaţă apărute în contextul românesc posttotalitar nu constituie doar un instrument de legitimare simbolică sau un efect al „propensiunii” spre „celebrarea de sine” (S. Hubier, 2005: 34). Mai mult sau mai puţin conştientizată, întoarcerea la mit reprezintă aici o revanşă împotriva uitării / morţii, dar şi una împotriva Istoriei care impune limitări individului, îndeosebi în cazul contextelor totalitare. Anamneza autobiografică având ca miză căutarea unui sens – deopotrivă al propriului traseu existenţial şi al lumii – implică „recuperarea” prin scriitură a unor scenarii mitice organizate în jurul unei „mito-istorii […] mai adevărate decât realitatea însăşi” (G. Gusdorf, 1991: 480). Este şi cazul Memoriilor întârziate (2009) ale lui Constantin Ţoiu, care ilustrează, între altele, la fel ca romanele sale publicate sub dictatură, „rezistenţa” literaturii ridicate la rangul de mit în faţa „abuzurilor uitării” (P. Ricœur, 2000: 98).

Keywords: life stories, literary memory, myths of identity, narrative identity, resistance through culture

Mots-clés: identité narrative, mémoire de la littérature, mythes identitaires, récits de vie, résistance par la culture

Cuvinte-cheie: identitate narativă, memorie a literaturii, mituri identitare, povestirile vieţii, rezistenţă prin cultură

Read more