BETWEEN TWO WORLDS: LANGUAGE AND CULTURE IN THE ULTRA-ORTHODOX JEWISH COMMUNITIES IN NEW YORK CITY AND IN UPSTATE NEW YORK

 

BETWEEN TWO WORLDS: LANGUAGE AND CULTURE IN THE ULTRA-ORTHODOX JEWISH COMMUNITIES IN NEW YORK CITY AND IN UPSTATE NEW YORK

ENTRE DEUX MONDES : LA LANGUE ET LA CULTURE DES COMMUNAUTÉS JUIVES ULTRA-ORTHODOXES DE NEW YORK

ÎNTRE DOUĂ LUMI: LIMBA ȘI CULTURA COMUNITĂȚILOR EVREIEȘTI ULTRA-ORTODOXE DIN NEW YORK

Gabi ABRAMAC

Sokrat Language Institute, Zagreb, Croatia,

gabi.abramac@sokrat.hr, gabramac@hotmail.com

Abstract

The aim of this paper is to describe interlaced cultural and linguistic patterns in the ultra-Orthodox Jewish communities in New York City and in upstate New York. Although ultra-Orthodox is a widely used term, members of this community prefer the term Haredi (its plural haredim), frum, which means pious, and haymish (domestic, one of us). Even though these groups live in metropolitan New York, they are very insular and stringent in fending off external influences and very little research in the field of sociolinguistics has been carried out among them. The findings in this paper are based on the research which was carried out in 2012 and 2013 in Hassidic boroughs of Brooklyn, as well as in Hassidic enclaves in upstate New York. This study examines socio-economic and religious context, as well as political ideologies which govern the life in Haredi communities – shaping and influencing, therefore, their language choice and linguistic policy. The languages used in Hassidic communities are: Yiddish as the vernacular, Loshn Koydesh (Hebrew-Aramaic conglomerate used in prayers and religious study), English – necessary for communication with the outside world and other ancestral languages from Europe (e.g. Hungarian, Russian). Since Yiddish is the language of the home, English is the second language which is acquired at school. The objective of this paper is to present the acquisition of English in Hassidic communities and to examine language attitudes, choices, ideology and policy in this multilingual community. The results of the research also show that language competence, usage and preferences vary between male and female speakers who are gender segregated and who are exposed to different linguistic policies in the schools they attend.

Rezumat

Scopul acestei lucrări îl constituie descrierea modelelor culturale și lingvistice întrepătrunse în comunitățile evreiești ultra-ortodoxe din New York. Deși termenul de „ultra-ortodox” este frecvent utilizat, membrii acestei comunității preferă termenii Haredi (cu pluralul haredim), frum, care înseamnă pios și haymish (indigen, unul dintre noi). Deși aceste grupuri trăiesc în zona metropolitană a New York-ului, ele au un caracter foarte insular și resping cu strictețe orice influențe externe, astfel că foarte puține cercetări în domeniul sociolingvisticii au fost realizate în cadrul acestei comunitate. Constatările acestei lucrări se bazează pe cercetări desfășurate în anii 2012 și 2013 în districtele hasidice ale cartierului Brooklyn, precum și în enclavele hasidice din zona metropolitană New York. Studiul examinează contextul socio-economic și religios, precum și ideologiile politice care guvernează viața comunităților Haredi – modelând și influențând, deci, alegerea limbii și politica lingvistică. Limbile utilizate în comunitățile hasidice sunt: idiș ca dialect local, Loshn Koydesh (conglomerat ebraico-aramaic utilizat în rugăciuni și studiile religioase), engleza – necesară pentru comunicarea cu lumea exterioară și alte limbi ancestrale din Europa (de ex. maghiara, rusa). Limba maternă fiind idiș, engleza este limba secundară, învățată la școală. Obiectivul acestei lucrări este să prezinte învățarea limbii engleze în comunitățile hasidice și să examineze atitudinile, alegerile, ideologiile și politicile lingvistice în această comunitate multilingvă. Rezultatele acestei cercetări relevă, de asemenea, diferențe în ceea ce privește competența lingvistică, utilizarea și preferințele de limbaj între vorbitorii de sex masculin și cei de sex feminin, existând o segregare între sexe unde acestea sunt expuse unor politici lingvistice diferite în școlile pe care le frecventează.

Keywords: Haredi, linguistic biographies, linguistic ideology, New York Jewish Communities, Ultra-Orthodox Jews, Yiddish

Cuvinte cheie: Haredi, biografii lingvistice, ideologie lingvistică, comunități evreiești din New York, evrei ultra-ortodocși, idiș

 

Read more