FORME DE L’IDENTITÉ EX-YOUGOSLAVE EN LITTÉRATURE
FORM OF THE EX-YUGOSLAVIAN IDENTITY IN LITERATURE
FORME ALE IDENTITĂŢII EX-IUGOSLAVE ÎN LITERATURĂ
Abstract
Dubravka Ugrešić condenses in the novel The Ministry of Pain (2004) a contorted identity map post- traumatic and emblematic of the Western Balkans affected by war at the end of the twentieth century. Living inside the phenomenon, accused of Yugoslavian sympathies at the beginning of the design and reinvestment Croatian identity, she is auto-exiles itself, is changing inside with the outside perspective , along with other ex- Yugoslav ethnic groups. The loss of the original is generally loss center, is dislocation in the sense of uprooting, which requires reform and reformatting of being deep, while the displacement between other borders, whether it is realized or not. The main character and narrator of the book, Tania Lucić, tries, through professional experience, a recovery of the memory of the exile’s people through a Museum of memory, exploiting the nostalgia for the purpose of explaining itself and finding a stable place concrete and emotional geography, belonging to a Europe in transformation itself. Disappearing the geographical frontiers of Yugoslavia, the inner are still strong, resulting in identity crisis.
Résumé
Dubravka Ugrešić condense, dans le roman Le ministère de la douleur, une carte identitaire contorsionnée, post-traumatique et emblématique pour les Balkans de Ouest, touchés par la guerre à la fin du XXème siècle. En vivant le phénomène à l’intérieure, accusée de sympathies yougoslaves pendant le début de la période du réinvestissement de l’identité croate, elle va s’auto-exiler, en changeant la perspective intérieure avec la perspective extérieure, à côté d’autres ethnies ex-yougoslaves. La perte de la place originaire signifie, généralement, une perte du centre, c’est une dislocation dans le sens du déracinement, qui suppose une reformation et un reformatage de l’être profond, au même temps avec le déménagement entre autres frontières, consciemment ou non. Le personnage principale du livre et la narratrice, Tania Lucić, essaie, par son expérience professionnelle, une récupération de la mémoire des exilés par un misée de la mémoire, en exploitant des nostalgies, afin de se clarifier à soi-même et de se retrouver une place stable dans la géographie concrète et émotionnelle d’une Europe en transformation elle-même. Les frontières géographiques de l’Yougoslavie disparaissant, celles intérieures sont fortes encore, provoquant des crises identitaires.
Rezumat
Dubravka Ugrešić condensează, în romanul Ministerul durerii – Ministartsvo boli (2004), o hartă identitară contorsionată, post-traumatică şi emblematică pentru Balcanii de Vest afectaţi de război la sfârşit de secol XX. Trăind din interior fenomenul, acuzată de simpatii iugoslave în perioada de început a conturării şi reînvestirii identităţii croate, se autoexilează, schimbând perspectivă dinăuntru cu cea exterioară, alături de alte etnii ex-iugoslave. Pierderea locului originar este, în general, pierderea centrului, este dislocare în sensul dezrădăcinării, care presupune o reformare şi o reformatare a fiinţei profunde, concomitent cu strămutarea între alte graniţe, fie că acest lucru este conştientizat sau nu. Personajul principal al cărţii şi naratoarea, Tania Luci încearcă, prin intermediul experienţei profesionale, o recuperare a memoriei exilaţilor printr-un muzeu al memoriei, exploatând nostalgii, în scopul lămuririi de sine şi al găsirii unui loc stabil în geografia concretă şi emoţională a unei Europe în transformare ea însăşi. Graniţele geografice ale Iugoslaviei dispărând, cele lăuntrice sunt încă puternice, generând crize identitate.
Keywords: ex-Yugoslavia, Objective memory/subjective memory, identity, post-war
Mots-clés : ex-Yougoslavie, mémoire objective-mémoire subjective, identité, post-guerre
Cuvinte-cheie: ex-Iugoslavia, memorie obiectivă/memorie subiectivă, identitate, post-război