The Universality of Tudor Arghezi’s Work: Translating the Renewed Language of Poetry
L’universalité de l’oeuvre de Tudor Arghezi: le renouvèlement de l’expression poétique et la réflexion de celle-ci dans les traductions
Universalitatea operei argheziene: înnoirea expresiei poetice şi reflectarea ei în traduceri
Mirel ANGHEL
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti,
Facultatea de Medicină, Disciplina Limbi Moderne,
B-dul Eroilor Sanitari, nr. 8
E-mail: mirel.anghel@yahoo.com
Abstract
The work of Tudor Arghezi was a phase in the Romanian literature during which the poetic language was renewed. The poet stressed the importance of the expressive power of the word in creating new images. The universality of the Arghezian lyric was imposed in the literary world after his second volume of poetry, «Flower of Mildew» (1931). Translations were the only way for the Romanian poet to escape the «literary exile» in which he was held by the Communist political regime between 1948-1956. He was allowed to publish only by translating the work of French (Francois Villon, Baudelaire, Rimbaud, La Fontaine, Anatole France) and Soviet writers (Krîlov, A.I. Cuprin, M. Saltâkov-Scedrin). Starting with 1956 the Arghezian poetry finds its way to other cultures through translations made in English, French, German, Hungarian, Greek, Swedish, Polish, Russian etc.
Résumé
L’œuvre de Tudor Arghezi a représenté, dans la littérature roumaine, une étape de renouvèlement de l’expression poétique. Le poète a mis l’accent sur le verbe et sur son pouvoir de créer des images nouvelles. L’universalité de la poésie d’Arghezi s’est imposée dans la conscience du monde littéraire en commençant par son deuxième volume de vers, «Flori de mucigai» (« Fleurs de moisissure ») (1931). Les traductions ont représenté pour le poète roumain la seule modalité d’évasion de l’«exile littéraire» que le régime politique communiste lui a imposé entre les années 1948-1956. Les traductions des œuvres des écrivains français (Francois Villon, Baudelaire, Rimbaud, La Fontaine, Anatole France) et soviétiques (Krîlov, A.I. Cuprin, M. Saltîkov-Scedrin) on été, pour lui, la seule voie vers la publication. Depuis 1956, la poésie d’Arghezi trouve son chemin vers les cultures du monde entier par les nombreuses traductions faites en anglais, français, allemand, hongrois, grec, suédois, polonais, russe etc.
Rezumat
Opera lui Tudor Arghezi a reprezentat în literatura română o etapă a înnoirii expresiei poetice. Poetul a pus accentul asupra verbului şi puterii lui de a crea imagini noi. Universalitatea liricii argheziene s-a impus în conştiinţa lumii literare începând cu al doilea volum de versuri, «Flori de mucigai» (1931). Traducerile au reprezentat pentru poetul român singura cale de evadare din «exilul literar» pe care regimul politic comunist i l-a impus între anii 1948-1956. Traducerile făcute din opera scriitorilor francezi (Francois Villon, Baudelaire, Rimbaud, La Fontaine, Anatole France) şi sovietici (Krîlov, A.I. Cuprin, M. Saltîkov-Scedrin) au fost pentru el singura cale spre publicare. Începând cu 1956, poezia argheziană îşi găseşte drumul spre culturile lumii întregi prin numeroasele traduceri care se fac în engleză, franceză, germană, maghiară, greacă, suedeză, poloneză, rusă etc.
Keywords: Tudor Arghezi, translation, Years of Silence, Tinca, Rada
Mots clés: Tudor Arghezi, traduction, les Années de la silence, Tinca, Rada
Cuvinte cheie: Tudor Arghezi, traducere, Anii tăcerii, Tinca, Rada